Procese
Instrumente → Procese deschide o listă în timp real a tot ce rulează pe mașină — identificator, nume, contul sub care rulează, cota sa de procesor și cât de multă memorie ocupă. Se reîmprospătează cam la fiecare două secunde.
Un manager de fișiere e un loc ciudat pentru un manager de activități — până când vrei singurul lucru pe care nici Monitorul de activitate, nici Managerul de activități nu-l fac ușor: să treci de la un program care rulează la fișierul din care a fost pornit. Asta face A aici.
Ce poți face
Secțiune intitulată „Ce poți face”| Acțiune | Tastatură | Controler |
|---|---|---|
| Mutarea cursorului | ↑ / ↓ (Page Up/Down, Home/End) | Cruce direcțională / stick stâng (LT + ↑/↓ pentru pagini) |
| Deschiderea dosarului executabilului | Enter | A |
| Închiderea procesului selectat | X / Del | X |
| Procesele mele ↔ toți utilizatorii | (butonul din subsol) | Y |
| Schimbarea coloanei de sortare | Tab / Shift+Tab | LB / RB |
| Reîmprospătare acum | F5 | L3 |
| Închidere | Esc | B / Start |
Deschiderea dosarului executabilului închide lista, navighează la dosarul care conține programul acelui proces și îl selectează — gata de inspectat, copiat sau comprimat ca orice alt fișier.
Închiderea unui proces întreabă mai întâi, numind procesul și identificatorul său, cu o scurtă întârziere pe butonul de confirmare, ca o apăsare neatentă să nu nimerească pe el. Procesului i se cere să se închidă și primește șansa să facă ordine după el.
Dă clic pe un antet de coloană sau apasă LB / RB pentru a sorta după CPU, Memorie, Nume sau PID. CPU și Memorie sortează descrescător, Nume și PID crescător, iar coloana activă poartă o săgeată care arată direcția.
Evidențierea urmărește procesul, nu rândul pe care se află întâmplător. Contează mai mult decât pare: sortate după CPU, rândurile își schimbă locul la fiecare reîmprospătare, iar un cursor legat de o poziție ar aluneca pe tăcute pe alt proces între momentul în care alegi unul și cel în care confirmi.
Procesele tale și ale celorlalți
Secțiune intitulată „Procesele tale și ale celorlalți”Lista începe cu propriile tale procese, ceea ce este aproape exact mulțimea pe care chiar o poți închide. Y le arată pe ale tuturor utilizatorilor.
DeckCrate nu cere niciodată privilegii de administrator sau root. Așa că un proces care aparține altui utilizator, ori unul protejat de sistem, poate fi privit, dar nu închis — încercarea raportează pur și simplu că sistemul a refuzat, în loc să-ți ceară o parolă.
Ce îți spune fiecare platformă
Secțiune intitulată „Ce îți spune fiecare platformă”Cele trei sisteme diferă considerabil prin cât dezvăluie despre un proces care nu îți aparține. Acolo unde o valoare a fost reținută, coloana arată o linie de pauză (—) în loc de zero, ca „nu folosește memorie” și „n-a vrut să spună” să nu arate niciodată la fel.
| Linux | macOS | Windows | |
|---|---|---|---|
| Nume, PID, CPU, memorie | Orice proces | Orice proces | Ale tale; procesele SYSTEM și cele protejate arată doar un nume |
| Contul proprietar | Orice proces | Orice proces | Doar al tău |
| Calea executabilului | Ale tale | Ale tale | Ale tale |
| Linia de comandă completă | Da, cu argumente | Doar calea | Doar calea |
Linia de detalii de sub listă arată linia de comandă completă pe Linux — singurul
mod sigur de a deosebi o jumătate de duzină de procese numite toate node — și
calea executabilului în rest.
Cum se citește coloana CPU
Secțiune intitulată „Cum se citește coloana CPU”Procentul este o cotă dintr-un singur nucleu, convenția folosită de top,
htop și Monitorul de activitate: un proces care saturează patru nuclee arată
400%. Managerul de activități din Windows împarte în schimb la numărul de
nuclee, așa că cifrele de aici vor părea mai mari decât cele de alături acolo.
Coloana rămâne goală în prima secundă după deschiderea listei. Un procent de CPU este o schimbare între două citiri, iar până nu sosește a doua nu e nimic cinstit de pus acolo.